Alimentația necorespunzătoare, combinată cu absorbția afectată a nutrienților, duce la progresia gutei. Această boală se dezvoltă atunci când gradul de acid uric din sânge depășește limitele admise (pentru bărbați peste 420 μmol / l, pentru femei - 350 μmol / l). Tulburarea proceselor metabolice duce la faptul că sărurile acestui acid se așează pe pereții intestinelor, vaselor de sânge, pe suprafețele articulare și afectează organele importante ale vieții umane.
În timp, boala devine cronică cu recidive frecvente. În perioada acută, pacienții prezintă dureri chinuitoare la locul localizării procesului patologic. O dietă pentru gută ajută la normalizarea nivelurilor de acid uric și la reducerea incidenței recidivelor.
De ce dieta pentru guta?
O sarcină importantă a măsurilor terapeutice este de a reduce natura, frecvența manifestărilor bolii. Acest lucru se poate realiza prin reducerea conținutului de acid uric din organism.
Dezvoltarea atacurilor gutoase este cauzată de:
- consumul unor cantități mari de alimente bogate în substanțe purinice;
- tulburare metabolică.
Optimizarea dietei vă permite să începeți procesele corecte de asimilare și excreție a substanțelor. Măsurile terapeutice care vizează eliminarea cauzelor dezvoltării bolii sunt strâns corelate cu respectarea restricțiilor unor dependențe alimentare. Cu ajutorul unui meniu dietetic compus corespunzător, puteți încetini progresia bolii.
Alimentele care alcătuiesc dieta zilnică a unei persoane ar trebui să includă alimente care au o cantitate mare de substanțe benefice organismului.
Terapia nutrițională pentru gută are ca scop reducerea manifestărilor simptomatice prin eliminarea componentelor alimentare care le provoacă. Produsele pe care o persoană le mănâncă în fiecare zi au un efect extraordinar asupra stării de sănătate în general, sunt responsabile de procesele chimice care apar în corpul uman de-a lungul întregii sale vieți.
Ce nu trebuie consumat cu gută?
Pe baza studiilor, oamenii de știință au identificat o listă de produse care provoacă în mod direct dezvoltarea primară a bolii și progresia ulterioară a acesteia.
Lista cu ceea ce nu trebuie mâncat pentru gută include:
- brânză picantă afumată și produs din brânză;
- produse din carne și oase bogate în colesterol (pulpă de animale tinere și porci, copite, buldyzhki);
- grăsimi din carne și oase, urechi;
- pești cu un conținut ridicat de grăsimi (sardine, șprot);
- legume murate, fructe murate (varză, pepeni verzi, castraveți, mere);
- produse afumate la cald, reci;
- leguminoase (mazăre, fasole, soia, linte);
- verdeață, care conține acid oxalic (frunze de spanac, măcriș, rădăcină de rubarbă);
- condimente calde, sosuri;
- unele soiuri de culturi de legume (varza de Bruxelles și conopidă, ridiche);
- organele interne ale animalelor obținute în timpul carcaselor de măcel (rinichi, ficat, plămâni, inimă, creier);
- crupe de ovăz;
- produse care utilizează grăsimi de cofetărie;
- alcool de orice procent;
- fructe și fructe de pădure (struguri, zmeură, smochine);
- condimente fierbinți, condimentate și eterice (frunze de dafin, hrean, ardei iute);
- produse grase și petroliere de origine animală (untură, margarină, untură);
- conserve din carne, pește și produse vegetale.
Dacă dieta nu este echilibrată sau conține o cantitate mare de mese grase, condimentate sau grele pentru sistemul digestiv, atunci metabolismul unei persoane poate fi perturbat.
Lista produselor, a căror utilizare se recomandă să fie limitată:
- cafea, ceai tare;
- unt;
- prune;
- legume de noapte (vinete, roșii, ardei);
- sare de masă, zahăr granulat;
- ciuperci (exclusiv în momentul remisiunii).
Pentru a ameliora un atac, precum și pentru a menține o stare de remisie, este important să eliminați alimentele de mai sus din dietă pentru o perioadă lungă de timp.
Ce poți mânca cu gută?
Lista alimentelor recomandate de pacienții cu această boală:
- produse din carne dietetice (iepure, carne de pasăre, carne slabă de vită);
- pește alb slab (știucă, biban de știucă, cod, polen);
- pâine cu tărâțe și secară;
- ouă de pui (cu excepția gălbenușului);
- feluri de mâncare cu cereale (orez, grâu, hrișcă, mei, orz perlat);
- legume proaspete (sfeclă, morcovi, castraveți, varză, cartofi);
- fructe de sezon, fructe de pădure (pepene verde, pepene galben, caise, căpșuni, piersici, cireșe, mure, mere verzi);
- Paste;
- miez de nuci (alun, nuci, cedru);
- ceaiuri de plante și decocturi (Dubrovnik, busuioc, catnip);
- produse lactate fermentate, brânză de vaci;
- sucuri proaspăt stoarse, băuturi din fructe, compoturi;
- roșii fierte;
- condimente (curcuma, fenicul, busuioc);
- ulei vegetal (măsline, rapiță).
Terapia nutrițională pentru gută va ajuta pacientul să scape rapid de simptomele neplăcute și dureroase de acasă.
În cantități limitate, mierea naturală este utilă pentru gută. Acest produs este potrivit ca înlocuitor al zahărului.
Mierea are multe proprietăți benefice:
- imunostimulare;
- antioxidant;
- îmbunătățirea proceselor metabolice;
- bactericid.
În perioada acută, nu trebuie să abuzați de acest produs apicol. Pacienții cu această boală trebuie să mănânce alimente bogate în vitamine, oligoelemente, aminoacizi. Un supliment util este uleiul farmaceutic de pește pentru gută.
Reguli generale de hrană
Eliminarea anumitor alimente interzise din meniul obișnuit nu garantează o ușurare instantanee. În plus, lista produselor variază, în funcție de stadiul și severitatea evoluției bolii. Deci, nutriția pentru gută în timpul unei exacerbări implică respectarea unor restricții mai stricte decât în timpul remisiunii.
Există un set comun de reguli pentru pacienții cu această afecțiune, a căror respectare este importantă în terapia dietetică:
- Consumați alimente în porții mici de mai multe ori pe zi la intervale scurte (de 5-6 ori). Foamea determină o creștere a acetonei în urină. Și acest lucru poate agrava evoluția bolii.
- Mestecați bine alimentele, nu mâncați în exces.
- Limitați cantitatea de sare de masă utilizată la prepararea vaselor (până la 5 grame pe zi). Sarea are proprietatea de a reține fluidul în țesuturi, ceea ce, la rândul său, implică depunerea sărurilor de acid uric.
- Optimizați echilibrul fluidelor corporale. Pentru a face acest lucru, se recomandă să îl beți cel puțin 2 litri pe zi.
- Aranjați zilele de post. De preferință legume, lactate și fructe (cu excepția celor interzise pentru consum).
- Respectați restricțiile pentru o lungă perioadă de timp, deoarece utilizarea pe termen scurt a unei diete terapeutice este ineficientă.
Persoanele care suferă de tulburări metabolice severe și cu antecedente de diabet și gută trebuie să excludă vasele care provoacă salturi ale acidului uric și ale insulinei în sânge. Dieta pentru gută și diabet este concepută pentru a reduce acești indicatori, pentru a evita dezvoltarea exacerbărilor și complicațiilor.
Cum să pregătiți alimentele în mod corespunzător?
Restricția listei de produse alimentare nu este singurul element care trebuie respectat. Este important să alegeți metoda corectă de gătit atunci când pregătiți mesele.
Nu există cerințe speciale pentru prepararea produselor, cu excepția procesării cărnii.
Gătitul este permis în următoarele moduri:
- pentru un cuplu;
- coacere;
- stingere;
- fierbere;
- zăbavă.
Gătitul este contraindicat de:
- prăjire;
- fumat;
- sărare și decapare;
- fermentaţie.
Nu utilizați alimente vechi, arse. Regimul de temperatură al alimentelor consumate ar trebui să fie optim pentru alimente și să nu depășească temperatura de 40 de grade Celsius. Mâncarea nu trebuie să fie dură și dură. Dacă este necesar, felurile de mâncare individuale pot fi tăiate folosind un blender.
Dieta eficientă: meniu pentru fiecare zi
Nutriția medicală în ceea ce privește conținutul de componente importante (echilibru proteine-carbohidrați-grăsimi), calorii, vitamine, microelemente, aminoacizi ar trebui să corespundă nevoilor fiziologice ale pacienților.
Dieta aproximativă pentru gută și acid uric bogat:
1 zi
Primul mic dejun: cod fiert, piure de cartofi, pâine neagră, salată de varză albă, condimentată cu smântână, o ceașcă de cafea slabă cu zaharină.
Al doilea mic dejun: caserola cu brânză de vaci, ou fiert, pâine cu tărâțe, băutură cu ceai.
La prânz: supă vegetariană cu rădăcini prăjite și cartofi, tocană de vită, terci de hrișcă, castraveți proaspeți, 1 măr.
Cina: cotlete de morcov, paste, lapte, biscuiți.
Noaptea: 200 ml de chefir.
A doua zi
Primul mic dejun: varză albă tocată, 1 ou fiert, pâine neagră, cappuccino.
Al doilea mic dejun: cappuccino, biscuiți.
La prânz: borș slab, pâine cu tărâțe, file de pui la cuptor, orez fiert, jeleu de fructe.
Pentru cină: cartofi înăbușiți cu legume, caserola de legume, pâine cu tărâțe cu unt, un pahar de bulion.
Noaptea: 250 ml de lapte cașat.
Ziua 3
Primul mic dejun: salată de legume (varză albă, morcovi, măr), cafea slabă.
Al doilea mic dejun: brânză de vaci cu smântână, bulion de măceșe.
La prânz: supă de orz cu smântână, cotlet cu abur, piure de cartofi, jeleu de boabe, pâine integrală.
Pentru cină: cotlete de morcov cu fructe, caserolă de gri, un pahar de lapte.
Înainte de culcare: prune uscate.
A 4-a zi
Primul mic dejun: morcovi rasi cu smantana, terci de grau, un pahar de ceai verde.
Al doilea mic dejun: cotlete de fructe uscate, compot, biscuiți.
La prânz: fidea cu lapte, pui fiert cu dovleac copt și cartofi, jeleu de fructe, pâine neagră.
Pentru cină: prăjituri cu brânză la cuptor, morcovi și cotlete de mere, un pahar de ceai cu lămâie.
Noaptea: 200 ml lapte cald.
Ziua 5
Primul mic dejun: terci gătit în lapte de hrișcă, ceai verde.
Al doilea mic dejun: un pahar de morcov proaspăt.
La prânz: supă de orez de legume cu smântână, pulpă de vită fiartă, caviar de sfeclă roșie, infuzie de busuioc cu miere, pâine neagră.
Pentru cină: caserola de dovleac cu smântână, un pahar de ceai slab, biscuiți.
Înainte de culcare: măceș infuzat cu miere.
6 zile
Primul mic dejun: omletă cu proteine de pui, sfeclă tocată, pâine albă, un pahar de cafea slabă.
Al doilea mic dejun: caserola de dovlecei, compot de fructe și fructe de pădure.
Prânz: supă vegetariană de orz, cartofi fierți, chiftele înăbușite, jeleu, pâine neagră.
Cina: orez fiert în lapte, o băutură slabă de ceai.
Înainte de culcare: un pahar de iaurt.
Regimul nutrițional standard este elaborat de un medic. Opțiunile combinate pentru mesele dietetice permise sunt variate. Dieta numărul 6 este frecventă pentru gută. Principiul său principal este excluderea alimentelor și a felurilor de mâncare cu un conținut ridicat de purină, adăugarea de băuturi alcaline în dietă și prelucrarea ușoară în timpul gătitului. Un meniu compilat independent, cu o restricție asupra cantității și naturii alimentelor, poate duce la o evoluție prelungită a bolii.